Crezi că pisica ta are PIF? S-ar putea să fie o altă afecțiune

Peritonita infecțioasă felină (PIF) este o boală cauzată de o mutație a coronavirusului felin (FCoV). De obicei, când părinții de pisici aud că animalul lor a fost diagnosticat cu PIF, apare imediat un amestec de tristețe, teamă și îngrijorare.

Și este perfect de înțeles. PIF se răspândește rapid și agresiv. Fără un diagnostic corect și tratament la timp, viața pisicii tale ar putea fi în pericol serios.

Problema este că diagnosticarea PIF la pisici nu este deloc ușoară. Asta pentru că există mai multe alte boli care prezintă simptome similare. Prin urmare, riscul de diagnosticare greșită este destul de mare.

Așadar, ce poți face pentru a evita o diagnosticare greșită?Echipa CureFIP a pregătit acest articol cu tot ce trebuie să știi.

De ce este diagnosticarea PIF atât de dificilă?

Diagnosticarea PIF este complicată pentru că simptomele timpurii seamănă cu cele ale altor afecțiuni. Printre semnele comune se numără:

• febră

• vărsături

• lipsa poftei de mâncare

• pierdere în greutate

În plus, PIF are patru forme diferite: PIF umedă, PIF uscată, PIF oculară și PIF neurologică. Fiecare tip are simptome distincte, ceea ce complică procesul de diagnostic.

Totul devine și mai dificil dacă pisica are deja alte probleme de sănătate (comorbidități). Aceste afecțiuni pot deruta medicul veterinar atunci când încearcă să determine cauza reală a simptomelor – dacă este vorba de mutația FCoV sau de o boală deja existentă.

Importanța unui diagnostic corect pentru tratament eficient

Exact ca și la oameni, pisicile au nevoie de un diagnostic corect pentru a avea șanse reale de recuperare. O diagnosticare greșită poate prelungi boala – sau chiar duce la deces.

Pentru pisicile cu PIF, un diagnostic rapid și precis este esențial. Cu cât PIF este depistată mai repede și cu acuratețe, cu atât cresc șansele de supraviețuire.

În prezent, cel mai eficient tratament pentru PIF este GS-441524. La CureFIP, acest antiviral se administrează în funcție de tipul de PIF, greutatea pisicii și rezultatele analizelor de laborator.

De aceea este atât de important să obții un diagnostic corect — pentru ca GS-441524 să acționeze eficient în corpul pisicii.

Simptome frecvente care pot duce la diagnosticări greșite

Iată câteva simptome generale ale PIF care se regăsesc și în alte boli, ceea ce duce la confuzii frecvente:

• febră mare

• vărsături persistente

• probleme digestive (diaree sau constipație)

• lipsa apetitului

• pierdere semnificativă în greutate

• oboseală și letargie

• ganglioni limfatici inflamați

Boli adesea confundate cu PIF

Iată o listă cu boli care sunt deseori confundate cu PIF:

Toxoplasmoza

Este cauzată de un parazit numit Toxoplasma gondii. Pisicile infectate prezintă simptome precum febră, apetit scăzut, letargie și convulsii.Letargia și convulsiile apar și la pisicile cu PIF neurologică, ceea ce face diagnosticul dificil fără teste suplimentare.

FeLV (Virusul leucemiei feline)

Se transmite prin salivă, urină și fecale – la fel ca PIF. Poate chiar declanșa PIF. Pisicile infectate pot părea sănătoase luni întregi înainte ca simptomele grave să apară.

FIV (Virusul imunodeficienței feline)

Această boală slăbește sistemul imunitar al pisicii, făcând-o vulnerabilă la alte infecții. Pentru că afectează mai multe organe, FIV este adesea confundat cu PIF — deși tratamentul este complet diferit.

FPV (Panleucopenia felină)

Pisicile cu FPV au simptome precum febră, vărsături, diaree și lipsa poftei de mâncare – foarte asemănătoare cu cele ale PIF. Testele suplimentare sunt esențiale.

Boala inflamatorie intestinală (IBD)

Cauzează vărsături, diaree și pierdere în greutate din cauza inflamației tractului digestiv. Adesea este confundată cu PIF, mai ales dacă afectează sistemul digestiv.

Limfom

Afectează ganglionii limfatici și provoacă inflamații în organele interne — la fel ca PIF. De aceea, diferențierea este dificilă fără investigații amănunțite.

Cancer

Da, și pisicile pot face cancer. Simptomele — febră, pierdere în greutate, lipsă de energie, pierderea apetitului — sunt similare cu cele ale PIF. De aceea se confundă frecvent.

Teste care ajută la diferențierea PIF de alte boli

Pentru a confirma dacă pisica are într-adevăr PIF, medicul veterinar trebuie să efectueze mai multe teste:

Analize de sânge

Hemoleucograma completă (CBC) și biochimia sanguină sunt, de obicei, primele etape. Ele oferă o imagine de ansamblu a stării de sănătate a pisicii.

Veterinarul va verifica nivelurile de albumină, globulină, celule roșii și albe din sânge și raportul A/G înainte de a recomanda teste suplimentare.

Testul Rivalta

Se folosește doar pentru a confirma diagnosticul de PIF umedă – la pisici cu acumulare de lichid în abdomen.

Radiografie și ecografie (USG)

Ajută la evaluarea organelor interne. Sunt utilizate în special pentru a detecta lichid, inflamații sau mărirea organelor din torace sau abdomen.

RMN (Rezonanță magnetică)

Oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, inclusiv creier, măduvă spinării și vase de sânge. Este util în cazurile de PIF neurologică.

Biopsie

Implică prelevarea unei mostre de țesut dintr-un organ sau ganglion limfatic, care este trimisă la laborator pentru analiză.Din cauza costului și a duratei de obținere a rezultatelor, este mai rar folosită.

Când să bănuiești că NU este PIF?

Dacă toate testele sunt neconcludente și diagnosticul rămâne incert, poți începe un tratament de probă cu GS-441524.

➡️ Contactează echipa CureFIP pe WhatsApp pentru a afla doza corectă.

Dacă după două săptămâni nu se observă îmbunătățiri sau pisica refuză tratamentul, mergi imediat la veterinar pentru evaluări suplimentare.

Rolul veterinarului și importanța controalelor regulate

Să îți vezi pisica — de obicei jucăușă și plină de viață — devenind brusc apatică și slabă este sfâșietor. De aceea, ai nevoie de sprijinul unui veterinar experimentat și empatic.

Cu un diagnostic corect, vei putea sprijini pisica pe drumul spre vindecare. Procesul poate fi dificil și epuizant…

Dar nu ești singur. Echipa CureFIP este aici pentru tine — să răspundă la întrebări, să te liniștească sau chiar doar să te asculte.

Nu uita: după începerea tratamentului, fă testele de urmărire în zilele 30, 60 și 84.

Aceste controale sunt esențiale pentru a verifica dacă pisica se recuperează sau dacă este necesară o investigație pentru alte afecțiuni.

Studiu de caz: diagnostic greșit

O pisicuță de 16 săptămâni a fost suspectată că are PIF, având febră, slăbiciune și scădere în greutate.

După eutanasiere, analizele au arătat că nu era prezent coronavirusul felin. Cauza reală: un parazit numit Toxoplasma gondii, care i-a infectat creierul.

Pisica fusese subponderală, plină de purici, dar părea să-și revină în plasament. După o lună, starea ei s-a deteriorat brusc.

Analizele de sânge sugerau PIF uscată – comună la pisici tinere cu febră și globuline crescute. Dar autopsia a arătat altceva: inflamație cerebrală cauzată de Toxoplasma.

Toxoplasma gondii se transmite prin carne crudă sau de la mamă la pui. În acest caz, parazitul a provocat simptome neurologice severe.

Această situație este un memento dur: simptomele PIF pot ascunde alte boli. Testarea corectă este vitală — fără ea, pisicile pot fi tratate greșit și nu primesc șansa la tratamentul potrivit.

Concluzie

PIF este o boală care prezintă multe simptome comune cu alte afecțiuni, de aceea testarea amănunțită este esențială înainte de a confirma diagnosticul.

Ai încredere în veterinarul tău și în echipa CureFIP pentru a oferi cele mai bune șanse pisicii tale.